Luni, 12 septembrie 2022

Unul dintre cei mai mari rugbyști și sportivi pe care i-a avut Știința Petroșani este fără îndoială Mircea Ortelecan.

Antrenorul “Răgălie”, Theodor Rădulescu l-a descoperit pe cel care a devenit dincolo de cel care va fi prof. dr. univ. ing. – a absolvit Institutul de Mine promoția 1971 –, impunându-l ca unul dintre marii jucători ai țării. 

Specializat pe terenul de joc ca trăgător (taloner), Mircea Ortelecan va fi un port-drapel al Științei Petroșani în perioada 1970-1980, remarcându-se prin muncă, transpirație, dragoste pentru sport (în 1967 fusese vicecampion național la lupte greco-romane la juniori!) și viață sportivă.

A coagulat în jurul său o generație de jucători de top, precum V. Rusu, Bărgăunaș, Bucos, Bucan, C. Dinu, Fl. Constantin, V. Marinescu, Burghelea, Talpă, Fălcușanu, Budică, Enciu, Stoica.

Știința ocupând locul 2 în 1972 și locul 3 în 1975. La toate astea se adaugă nu mai puțin de 33 de meciuri în echipa Națională, 10 ani la cel mai înalt nivel ca jucător la Știința, Maestru Emerit al Sportului (în 1979).

Un tablou complet pentru a reda perfecțiunea marelui sportiv care a împlinit ieri 73 de ani.

LA MULȚI ANI, MAESTRE!   

INTERVIU. EXCLUSIVITATE.

"Himalaya este o provocare", declară Adrian Ahrițculesei, alpinist de altitudine

Reporter: Adi, pasiunea pentru munte a apărut după fotbal. Cum a fost cu fotbalul?
Adr. Ahrițculesei: Da, am început la juniorii Jiului cu antrenorul Romulus Leca, am avut colegi buni și sub bagheta lui Ionuț Stelescu, amintindu-i aici pe Dan Vizitiu, Bumbac, Alex Cristea, Nandra, Robi Androne, Misca. Am jucat apoi, în timpul facultății la Timișoara, la echipe din Banat, ba chiar și la acel meci de baraj cu Flacăra Făget, împotriva Jiului!
Reporter: După care ai renunțat la fotbal….
Adr. A.: Mi-am zis că dacă nu pot performa mai sus de Liga a III–a, – ultima oară am fost la Jiul Rovinari – nu are rost să mai forțez…
Reporter: În 2019 ai avut o schimbare de destin. Drumește, alpinism, ceva pe-acolo….

Adr. A.: Îmi propusesem să urc pe cel mai înalt vârf din Europa, Elbrus din Rusia, 5.642 m, vârful de vest. A fost greu, vânt, frig… În momentul când am aflat că Elbrus este cel mai înalt vârf vulcanic din Europa, am auzit de acest circuit ,,Seven Volcanoes”. De aici a început nebunia. Am acceptat provocarea unui prieten pentru cel mai mare vârf vulcanic al planetei, Ojos del Salado de 6.893 m din Chile, în Anzii Cordilieri.

Reporter: Cât a fost de greu?
Adr. A: Adaptarea organismului, fusul orar, altitudinea. Oricum, aveam experiența din Aconcagua (6.893 m. alt.). A fost o expediție cu mai multe emoții, era și în perioada Covid-ului. A urmat apoi Kilimanjaro, în 2021, cel mai înalt vârf din Africa, 5.895 m alt., pe teriroriul Tanzaniei. Un traseu mai accesibil, să zic, mai turistic.

Reporter: Erai deja pe la jumătatea ,,competiției”, aveai deja 4 vârfuri…
Adr. A.: A urmat Pico de Orizaba (5.636 m. alt.), cel mai înalt din America de Nord. Am fost singur, am stat în orașul Pueblo, dar am reușit să fac o aclimatizare pe alte trei vârfuri din zonă, toate peste 4.000 de metri altitudine. A fost un traseu dificil, cu cățărare, ultimii 30 de metri mi-au luat vreo trei ore.
Reporter: Cum a fost cu Papua Noua Guinee?
Adr. A.: Wow, o adevărată aventură! Am schimbat patru avioane pe ruta București – Doha – Singapore – Port Moresby (capitala Papua Noua Guinee) – Mount Hagen, un oraș în apropierea locului spre a ataca Vf. Mount Giluwe, 4.367 m. alt. Zonă umedă, review-uri ciudate, triburi care nu sunt prea prietenoase. Am stat trei zile, țară cam înapoiată. Am fost prima prezență străină, după doi ani, acolo.
Reporter: Pasul numărul 7, Vf. Damavand din Iran?
Adr. A.: Da, un vulcan activ, cu altitudinea maximă de 5.609 m. alt., al doilea loc ca uscăciune din lume, după Deșertul Atacama din America de Sud. Am fost trei din Valea Jiului, eu, Adi Jurca și domnul Silvășan din Lupeni.
Reporter: Concluzii:
Adr. A.: Aș repeta oricând aceste experinețe. Ceea ce am făcut până acum, m-a ambiționat și mai mult.
Reporter: A mai rămas un pas pentru a închide cercul ,,Seven Volcanoes”.
Adr. A.: Da, Mount Sidley (4.285 m. alt.) din Antartica, un obiectiv greu de organizat, cu alte particularități, cu prețuri mari (cca. 70.000 dolari), nu există zboruri comerciale, de la Punta Arena (Chile), e greu de găsit loc spre Antartica. Ar trebui să fie în ianuarie 2023, eu sper să se rezolve.
Reporter: Vreo țintă spre Himalaya?
Adr. A. Dorința mea este să ating un vârf de peste 8.000 de metri altitudine. Sunt 14 vârfuri peste 4.000 de metri, deci am de unde alege! Să fiu sănătos, să pot duce la final proiectul, cu Antartica, și apoi, în viitorii 2–3 ani, Himalaya este o provocare.

Click pe imagine pentru a urmări intregul interviu cu Adrian Ahrițculesei, în cadrul podcastului "Liber la Vorbe"