Marți, 02 august 2022

Peste patru zile, marea aniversare: stadionul din Lunca Jiului împlinește 40 (patruzeci) de ani de când a fost inaugurat. Era pe 1 august 1982. Adică azi ar fi a doua zi... de la inaugurare!



A fost momentul în care Valea Jiului a căpătat o altă dimensiune. După șase decenii de la inaugurarea vechiului stadion – care arsese în 1975 –, fotbalul căpăta alte dimensiuni. 

1 august 1982 a însemnat o bornă specială în ceea ce avea să urmeze. Un stadion, de fapt, un complex sportiv, despre care veți putea citi detalii inedite într-o ediție specială, jubiliară, o poveste în opt pagini pe care o veți primi de la stadion, sâmbătă 6 august, la intrare, cu ocazia sărbătoririi a 40 de ani de existență a sa.

Va fi o zi a fotbalului, a revederilor, a amintirilor, dar și a fotbalului la zi. 

Adalbert (Bela) Rozsnyai (70 de ani) a fost golgeterul Jiului în ediția 1973-1974, fiind pe locul 5 într-un top all–time al golgeterilor Jiului. Este unul dintre invitații de onoare la sărbătoarea stadionului din Petroșani.

Reporter: Bela, cum a fost cu venirea ta la Petroșani în ʹ72?
A. Rozsnyai: Aveam 20 de ani, eram acasă la Băiuț, lângă Baia Mare. Marcasem zeci de goluri prin Divizia ,,C” și ,,B”, m-au ,,ochit” cei de la Jiul.

Aveam oferte de la Timișoara, Oradea, Galați, dar nu–mi plăceau orașele aglomerate. M-am trezit la poartă cu o Volgă neagră (n. n. automobil sovietic la modă în anii ʹ60 – ʹ70), cu un domn Anghel, m-au luat direct și m-au dus în Valea Jiului. După vreo 8–9 ore de mers cu Volga eram cazat la Casa de Oaspeți a Combinatului Minier (n. n. actuala clădire a teatrului) și de–aici a început aventura.

Reporter: Te–ai impus rapid, ai făcut un cuplu excelent cu Gigi Mulțescu în atac.

A. Rozsnyai: Da, eram tineri amândoi, dornici de afirmare, ne simțeam excelent unul cu altul în teren. Am fost împreună la diferite selecționate naționale, am fost studenți la Institutul de Mine, am câștigat Cupa României.
Reporter: În 1976 ai plecat la Dinamo București…
A. Rozsnyai: Da, terminasem facultatea, se încheiase o etapă pentru mine. Aveau nevoie de vârf, intraseră într-un conflict cu Dumitrache (care a venit la Jiul!) și așa am ajuns acolo. Nu a fost o perioadă foarte grozavă, dar a fost o experiență. Am revenit la Baia Mare, unde am prins meciurile cu Real Madrid în ʹ82, în Cupa Cupelor.

Reporter: Din păcate, nu ai apucat să joci pe noul stadion.
A. Rozsnyai: Aaaa, nu, în 1975 când a ars cel vechi – eram și eu în acel meci Jiul–Politehnica Iași – , nici nu se punea problema să se facă altul nou. L-am văzut mulți ani mai târziu, prin ʹ85 – ʹ86 când jucam la F. C Baia Mare, apoi la aniversarea Jiului la 90 și 100 de ani. Sper, îmi doresc enorm să vin și acum pe 6 august, dacă nu apare vreo problemă neprevăzută. Oricum, mulțumesc de invitație!
Reporter: Care rămâne cea mai frumoasă amintire de la Petroșani?
A. Rozsnyai: Ooo, sunt multe! Aici m-am consacrat ca fotbalist, am câștigat Cupa României cu Jiul în 1974, aici mi-am cunoscut soția, am terminat o facultate. Am avut o echipă minunată în aceea perioadă
1972 – 1976 de care mă leagă cele mai frumoase amintiri.